Datoria publică a României a ajuns la 44,1% din Produsul Intern Brut /PIB/, până la valoarea de 65,94 miliarde de euro, la 31 decembrie 2014, față de nivelul de 54,38 miliarde de euro, înregistrat la finele lui 2012, reiese din Raportul Curții de Conturi referitor la evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014 la Ministerul Finanțelor Publice /MFP/, publicat vineri.
‘Datoria publică a României, în perioada analizată, a manifestat o tendință de creștere continuă, la 31.12.2014 ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), față de nivelul înregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro)’, se notează în document.

Conform sursei citate, în perioada auditată, datoria publică în euro pe cap de locuitor a înregistrat o creștere semnificativă, de 608,3 euro/locuitor, astfel încât, la finele anului trecut, aceasta era de 3.313,9 euro/locuitor, comparativ cu 2.705,6 euro/locuitor la data similară din 2012.

‘Având în vedere raportul dintre datoria publică și PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o mărime relativă de 40,4% din PIB, în anul 2012, la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1%, cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. În aceeași perioadă, creșterea datoriei publice a depășit nevoia de finanțare a deficitului. Cu toate că raportul dintre datoria publică guvernamentală și produsul intern brut se situează cu mult sub pragul de alertă de 60% (prevăzut în tratatul de la Maastricht—Tratatul Uniunii Europene publicat în Jurnalul Oficial C191 din 29 iulie 1992), apreciem că, în condițiile menținerii unui ritm de creștere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creștere al economiei, riscul de solvabilitate va crește’, atenționează Curtea de Conturi.

criza_datoria_publica_80016600

În perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deținută integral de sectorul bancar privat, iar realizatorii raportului consideră că se creează, astfel, ‘un cerc vicios între datoria publică și consolidarea bancară’.

‘Apreciem că, în calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populației și ale societăților comerciale, băncile dețin o poziție privilegiată pe piață. Întrucât acestea trebuie să-și valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur și plasamente în active fără risc. Pentru perioada 2012-2014 se observă faptul că în totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1%, în anul 2012, la 16,9% în anul 2014’, se precizează în Raport.

În structura pe destinații a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost deținută de datoria contractată pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice, finanțarea de proiecte având o pondere nesemnificativă, de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă.

‘(…) politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive și anume realizarea de investiții în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiții în tehnologie și tehnică avansată și alte activități benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligațiunilor emise și plata dobânzilor aferente, cât și dezvoltarea economiei în ansamblu’, subliniază Raportul Curții de Conturi.

În cadrul Ministerului Finanțelor Publice, atribuțiile specifice cu privire la administrarea și gestionarea datoriei publice se realizează prin Direcția Generală de Trezorerie și Datorie Publică (DGTDP) și prin Direcția Generală Relații Financiare Internaționale (DGRFI).

Potrivit Eurostat, la sfârșitul anului 2013, un număr de 16 state membre ale Uniunii Europene depășeau valoarea de referință privind datoria publică de 60% din PIB stabilită prin Tratatul de la Maastricht, nivelul mediu de îndatorare fiind de 85,4% în PIB la nivelul UE și de 90,9% în PIB, în zona Euro.

În clasamentul țărilor cel mai puțin îndatorate din punct de vedere al raportului datoriei publice în PIB, România se afla, la sfârșitul anului 2013, pe poziția a patra, cu 37,9%, după Estonia (10,1%), Bulgaria (18,3%) și Luxemburg (23,6%). La polul opus se situa Grecia, cu 174,9%, urmată de Portugalia (128%), Italia (127,9%) și Irlanda (123.3%).

Pentru analiza care a vizat anul 2014, au fost luate în considerare datele disponibile pentru trimestrul al II-lea. Potrivit acestora, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene cel mai puțin îndatorate, în timp ce nivelul mediu de îndatorare la nivelul UE a ajuns la 87% în PIB și la 92,7% în PIB în zona Euro, fiind de așteptat ca această tendință să se păstreze și pentru sfârșitul acestui an.

harta-serviciilor